La inceputul anului 2004, atunci cand Supa a initiat serile de muzica folk din Expirat si deschiderea stagiunii de concerte a facut-o Karma, mai existau in Bucuresti doar doua sau trei locuri unde se mai canta folk…. Casa Eliad, unde Karma cantase deja la Vanare de vant(TVR2), apoi, la numai doua zile, in deschiderea lui Alexandru Andries, ca mai tarziu sa aiba propriul concert la invitatia personala a lui Vali Sterian si Big Mamou unde cantasera la invitatia lui Mache…cu toate acestea Karma incepuse de ani buni cantarile in cluburi ca Salsa you&me, Club Z, Cotton Club, Piranhia, Ecran Club, Heard&Heavy sau chiar Green Hours, cluburi care nu aveau nimic in comun cu muzica folk, acesta din urma fiind chiar un club de impatimiti ai jazz-ului aici in fiecare joi avand concert maestrul Johnny Raducanu…… comentariile ar fi de prisos…
In acea perioada nu numai cluburile in care se canta folk erau extrem de reduse ca numar, dar si cei care sustineau concerte erau mult mai putini ca astazi, acestia fiind in general numele consacrate. In nici un caz unele nume de solisti sau grupuri folk ce apar astazi prin toate cluburile unde se organizeaza seri folk, mai mult sau mai putin calitative, functie bineinteles de valoarea artistilor respectivi… N-as vrea sa exemplific aici numele acestora caci voi fi sigur injurat de o multime, important de retinut insa ca numele Karma era cam singurul din new wave-ul folk-ului autohton…
Astazi insa, este de ajuns sa rasfoim paginile B24 fun sau 7 seri, pentru a constata multimea de concerte si mai ales pseudo-concerte folk care au rasarit peste noapte in cluburile capitalei…sa fie bine? sa fie rau? Momentan intr-o saptamana poti numara intre 10-12 seri folk, cu o frecventa medie de 2-3/seara. Daca ar fi sa analizam la rece, exista si partea plina dar si partea goala a paharului….Asa cum in mod sigur nici cei de la Eliad nu au privit cu ochi buni concurenta Expiratului, nici unul din cluburi nu priveste cu ochi buni deschiderea altor cluburi folk, chiar daca asta nu se spune pe fata… Se pune totusi intrebarea.. de ce au aparut atatea ??? Sa fie oare un reviriment al fenomenului folk, sa fie o trezire la realitate a patronilor de cluburi si baruri care si-au dat seama ca folk-ul poate fi si un gen comercial daca i se face promovare ?? De ce nu cate putin din toate ? Din pacate insa, pe langa aceste « atu »- uri ale folk-ului, mai exista si o alta explicatie care este dureros de reala… aceea ca multe din aceste seri, sunt initiate si organizate de diversi solisti, care neavand nimic de spus in domeniu, un fel de neica nimeni, si care neavand nici valoare dar nici piese proprii, erau doar acceptati sa cante in deschiderea Karma si a altor nume cunoscute, sau mai mult, daca nu aveau loc nici acolo, ramaneau sa chinuie chitarile dupa ce acestia plecau, bucurandu-se astfel de un public deja incalzit si dornic de cantat, de cele mai multe ori reluand chiar piesele deja cantate de invitati, in special piese de la Karma sau Titus…acestea fiind cele mai cunoscute de tinerii care erau aceeasi cu cei de pe munte…Nimic mai simplu si mai convenabil de altfel, piese de-a gata, public numeros si incalzit… totul pe tava …. gratuit…in traducere – « pomana »…
Tocmai acestia, incinsi de atmosfera, cu adrenalina crescuta de mirajul succesului care din pacate tinea prea putin dupa care trezirea la realitate era cu atat mai dura, au gasit o posibilitate de a fi ei insisi vedete si de a se baga singuri in seama, organizand propriile seri de folk, propriile concerte… Aici cei mai castigati au fost cei care aveau la mana o masa de manevra pe care sub un motiv sau altul o obliga sa vina la concerte asigurandu-si astfel un public nu neaparat educat, dar credincios…tranformandu-i treptat in niste marionete, asa cum spune si textul de la Papusarii, cantecul lui Vasile Mardare, adus la cunostinta publicului si transformat in hit de Karma ca si alte piese ca Tardive, Sunt sarac, Cantec pentru tine, Nebun de alb, ai caror autori au devenit astfel cunoscuti si invitati apoi in propriile concerte…
In acea perioada nu numai cluburile in care se canta folk erau extrem de reduse ca numar, dar si cei care sustineau concerte erau mult mai putini ca astazi, acestia fiind in general numele consacrate. In nici un caz unele nume de solisti sau grupuri folk ce apar astazi prin toate cluburile unde se organizeaza seri folk, mai mult sau mai putin calitative, functie bineinteles de valoarea artistilor respectivi… N-as vrea sa exemplific aici numele acestora caci voi fi sigur injurat de o multime, important de retinut insa ca numele Karma era cam singurul din new wave-ul folk-ului autohton…
Astazi insa, este de ajuns sa rasfoim paginile B24 fun sau 7 seri, pentru a constata multimea de concerte si mai ales pseudo-concerte folk care au rasarit peste noapte in cluburile capitalei…sa fie bine? sa fie rau? Momentan intr-o saptamana poti numara intre 10-12 seri folk, cu o frecventa medie de 2-3/seara. Daca ar fi sa analizam la rece, exista si partea plina dar si partea goala a paharului….Asa cum in mod sigur nici cei de la Eliad nu au privit cu ochi buni concurenta Expiratului, nici unul din cluburi nu priveste cu ochi buni deschiderea altor cluburi folk, chiar daca asta nu se spune pe fata… Se pune totusi intrebarea.. de ce au aparut atatea ??? Sa fie oare un reviriment al fenomenului folk, sa fie o trezire la realitate a patronilor de cluburi si baruri care si-au dat seama ca folk-ul poate fi si un gen comercial daca i se face promovare ?? De ce nu cate putin din toate ? Din pacate insa, pe langa aceste « atu »- uri ale folk-ului, mai exista si o alta explicatie care este dureros de reala… aceea ca multe din aceste seri, sunt initiate si organizate de diversi solisti, care neavand nimic de spus in domeniu, un fel de neica nimeni, si care neavand nici valoare dar nici piese proprii, erau doar acceptati sa cante in deschiderea Karma si a altor nume cunoscute, sau mai mult, daca nu aveau loc nici acolo, ramaneau sa chinuie chitarile dupa ce acestia plecau, bucurandu-se astfel de un public deja incalzit si dornic de cantat, de cele mai multe ori reluand chiar piesele deja cantate de invitati, in special piese de la Karma sau Titus…acestea fiind cele mai cunoscute de tinerii care erau aceeasi cu cei de pe munte…Nimic mai simplu si mai convenabil de altfel, piese de-a gata, public numeros si incalzit… totul pe tava …. gratuit…in traducere – « pomana »…
Tocmai acestia, incinsi de atmosfera, cu adrenalina crescuta de mirajul succesului care din pacate tinea prea putin dupa care trezirea la realitate era cu atat mai dura, au gasit o posibilitate de a fi ei insisi vedete si de a se baga singuri in seama, organizand propriile seri de folk, propriile concerte… Aici cei mai castigati au fost cei care aveau la mana o masa de manevra pe care sub un motiv sau altul o obliga sa vina la concerte asigurandu-si astfel un public nu neaparat educat, dar credincios…tranformandu-i treptat in niste marionete, asa cum spune si textul de la Papusarii, cantecul lui Vasile Mardare, adus la cunostinta publicului si transformat in hit de Karma ca si alte piese ca Tardive, Sunt sarac, Cantec pentru tine, Nebun de alb, ai caror autori au devenit astfel cunoscuti si invitati apoi in propriile concerte…
Asa cum se spune, pana la urma este loc pe pamant pentru toti, iar cat si ce public are fiecare, asta depinde exclusiv de nivelul de cultura si de gusturile acestuia…
Entradas
1 comentario:
Am sesizat si eu ca sunt multe...prea multe seri folk, si asa isi pierd usor usor farmecul!
Dar, la fel ca si alte fenomene pe care le traim in prezent si serile folk sunt ca niste baloane de sapun - cresc pana la un moment dat pana cat vor ajunge la un maxim...si se vor sparge, se vor cerne!
Trebuie sa tinem cont de faptul ca solistii/solistul (invitatii) asigura succesul unei seri! Fapt demonstrat de atatea ori!
Iar eu nu cred in ceea ce spuneai - cu marionetele! Eu cred ca publicul iubitor de folk e mai inteligent de atat!
Continuati cu concertele ca sunt foarte misto!
Publicar un comentario